Unde citim benzi desenate digitale – Scribd

De curând Scribd, siteul ăla pe care îl folosești să descarci manuale și tratate pe care n-ai chef să dai bani, a anunțat că vrea să devină un soi doi Netflix al benzilor desenate. Și cred că e foarte mult adevăr în termenul ăsta, dar până ajung acolo să ne ocupăm de lucrurile elementare.

Scribd oferă un serviciu căruia îi zic ”book membership”, care e un nume pentru bibliotecă inventat probabil de oameni care n-au prins nevoia de așa ceva, crescuți de marketeri într-o eră nebuloasă când Internetul le-a făcut inutile fără să vină cu o alternativă viabilă. Iar prin prima jumătate a lui februarie și-au îmbogățit catalogul cu, cică, peste 10 000 de benzi desenate de la Marvel, IDW/Top Shelf (că au fuzionat), Boom!, Dynamite, Valiant și Archie Comics. La care un cititor poate avea acces în schimbul a 10 dolari pe lună.

Experiența lecturii mi se sare insuficient de personalizabilă, iar paginile nu se încarcă atât de repede pe cât aș dori, însă e ceva cu care m-aș putea obișnui. Nu are vreun sistem asemănător lui ”guided-view”, dar oricum nu mi se pare chiar așa util pe tabletele și monitoarele de acum. Paginile se pot vizualiza ori întregi, câte două, lectura făcându-se orizontal, ori câte o pagină, cu o mărire la alegere, iar lectura făcându-se vertical. În funcție de bandă cred că merge ales un mod de lectură sau altul, însă mi-ar fi plăcut ca deplasarea să se poată face în pași discreți pe cel vertical. Dar per total mi se pare că e o experiență destul de ok și nu deosebit de intrusivă. A și the Playwright se găsește la o rezoluție care o face imposibil de citit.

Nu-mi place în mod deosebit cum e organizată bibliotecă, mi se pare că meniurile n-au categorii clare prin care să poți naviga, iar întreg catalogul apare cam prost expus, am senzația că după ce mi se trântesc în față niște coperte destul de prost strânse la un loc, nici n-am acces la toate, ci-s lăsat cumva lăsat la mila alegerilor curatorilor sau a altor cititori.

Dar astea nu sunt impedimente insurmontabile și se pot rezolva în timp. Mai mult, sper că se și vor rezolva în timp. Însă chiar și până atunci, cred că este o soluție de distribuție digitală care merită atenție. În special fiindcă este o soluție care cultivă o anumită categorie de cititori și un anumit mod de lectură de care avem nevoie.

Cum am remarcat în articolul ăsta, banda desenată (și nu doar cea nord-americană) este construită în jurul colecționarilor. Poate nu stă în întregime pe spatele lor, dar sunt o clientelă fidelă pe care editurile știu că o pot exploata pentru vânzări, dar și pentru publicitate sau pentru a perpetua ”brand awareness”. Însă, fiind colecționari, preferă obiectul fizic. Sistemele de distribuție digitală de până acum se folosesc de modelul clasic de afacere, construit pornind de la colecționari, dar fără să aibă această categorie de cumpărători. Sunt folosite în mare parte de oameni deja investiți în banda desenată, însă care au probleme cu spațiul, n-au prin preajmă magazine de benzi desenate sau o anumită categorie încă restrânsă de noi-veniți deja familiari cu mediul digital și fără probleme cu efemeritatea sa. Aceasta din urmă este în creștere, dar este și limitată financiar. Iar membrii săi nefiind familiari cu operele din noua lor pasiune pot fi mai conservatori în achiziții.

Ce face Scribd este să răspundă la problema asta oferind șansa cultivării gusturilor, a experimentării, a sondării cataloagelor editurilor fără riscuri financiare. Oferă posibilitatea de ”binge reading” la fel cum Netflix a oferit posibiltatea de „binge watching”. Adică să consumi până nu mai poți, dintr-o dată. Și cred că posibilitatea asta este poate nu necesară, însă ajută la producerea fanilor. Cred că mai toți am avut perioade când mânați de noi descoperiri ne-am înfundat cu anumite cărți sau filme sau benzi, chiar independent de plăcerea oferită, ci doar dornici să vedem până unde se întinde ”teritoriul” proaspăt dezvelit.

De aceea mi se pare ciudat că n-am vorbit mai mult despre asta când, din punctul meu de vedere, cele mai masive bariere masive puse în fața creșterii benzii desenate la noi sunt accesibilitatea redusă a mijloacelor legitime de lectură, prețul prohibitiv al celor care nu vin pe sub mână și minimul de ”know-how” necesar piratării sau chiar conștientizarea posibilității sale.

Iar apoi răsare acest serviciu folosit deja de suficienți oameni să oferă o plajă enormă din banda desenată nord-americană ai ultimilor ani la prețul lunar cu care ai putea cumpăra trei reviste și un covrig sau juma’ de roman grafic și noi tăcem. Nu mi se pare că-i bine. Cred că trebuie să ne folosim de el pentru a crește și consolida numărul cititorilor.

Comments

6 responses to “Unde citim benzi desenate digitale – Scribd”

  1. Eddie Avatar
    Eddie

    Pai, in loc sa te jeluiesti 🙂 mai bine faci o lista cu 100, hai, macar 50 de comicsuri esentiale de citit de pe Scribd? 🙂 Ar fi mai utila decat textul de mai sus… 😛

    1. Alin Avatar

      Urmează. Asta-i introducere de încălzit spiritele.

    2. Alin Avatar

      Și să apuc să-mi dau cu părerea în privința aplicației etc.

  2. Alex Avatar

    Nu as zice ca industria de BD sta pe umerii colectionarilor; acum sta pe umerii Hollywood-ului, pana la primul MARE MARE fail. Dupa aia, mai vedem.
    Intr-adevar, colectionarii au un aport important, dar nu mai mult decat cei pasionati de o anumita serie, de cei care CHIAR lectureaza si prefera sa tina in mana formatul FIZIC. Aici vezi “razboiul” dintre cei care prefera sa citeasca o carte pe Kindle si cei care zic ca vor sa o simta/miroasa/sublinieze cu creionul/dea paginile fizice.

    Colectionarii sunt doar o mica pondere din intreaga piata. Imi spunea o mamica recent ca au innebunit-o cei doi nepoti ai ei, cativa ani doar, ca vor benzi cu Spider-Man. Si eu eram la fel pe la 7-8 ani. Si copiii sunt o piata mega importanta.

    Cat despre Scribd, am vazut ca au niste numere faine Gold Age care, altfel, ar avea un pret cel putin prohibitiv : )

    1. Alin Avatar

      Tocmai, am zis că nu stă pe umerii lor, ci că ei funcționează ca niște agenți de agregare. Numeric nu sunt atât de mulți, dar formează un nucleu dur în jurul cărora gravitează alți consumatori.

    2. Alin Avatar

      Iar aportul studiourilor de film e mai complicat. Marvel și DC n-au carte-blanche de la Disney și WB să cheltuie câți bani vor, cum vor. Au structură internă, cu bugete proprii pe care și le asigură singure din vânzări. Probabil că în cazul în care vor să facă o mișcare pentru care au nevoie de mai multe fonduri decât pot obține, atunci li se alocă (cum a fost tipărirea de numere gratuite din The Amazing Spider-Man #1). Și dacă dau rateuri masive pot veni cu un bail-out. Dar nu pompează bani în fundurile lor, ci și-i câștigă.

      Și pentru întreaga industrie poți spune că filmele și serialele oferă publicitate și surse de venit unor autori ca Robert Kirkman sau Mark Millar, dar până la urmă cineva tot cumpără benzile alea și produsele auxiliare ca să le mențină pe piață.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.