Sus şi jos. Cerul şi Pământul. Raiul şi Iadul. Iar între ele, Sickboy şi personajele sale dreptunghiulare şi metafizice – Up and Down. Am crezut că i-am pierdut de tot odată cu dispariţia siteului lor de baştină, Cartooniac.ro.
Noroc că ne-a găsit Sickboy, ne-a contactat şi fără prea multă vorbăraie, Webcomics.ro a devenit noul cămin al celor două dreptunghiuri cu faţă, singura lor adaptare la mediu fiind că au fost nevoiţi să se românizeze!
Pentru suspans, vom adăuga câte un episod pe săptămână, ca să vă dăm motive să reveniţi pe aici. Şi pentru că am găsit prea puţine informaţii despre SickBoy, l-am rugat să ne povestească mai multe chiar el. Am început cu întrebarea cea mai logică: cine este…
Nickname-ul de Sickboy nu are legătură cu Trainspotting sau Van Wilder şi nici cu un grup de motociclişti. E pur şi simplu un englezism al Băiatului-Bolnav-Tot-Timpul. Cochetez cu Sickboy (sick, sicko, sicky) din clasa 7-a (1995), deşi sănătos n-am fost niciodată. Am crescut cu revista “Urzica” şi almanahurile “Perpetuum Comic”, desenând caricaturi de dinainte să ştiu să scriu. Odată cu scrisul au apărut şi bulele de dialog şi până la primul comic strip nu a mai durat mult. După 28 de ani, tot “mâzgăleli” produc, sunt Art Director ca job şi sincer n-aş face schimb de vieţi cu nimeni.
“Up and Down” au apărut într-o lungă călătorie cu trenul acum cel puţin 10 ani. Nu erau primele personaje şi nici nu aveau să fie ultimele. Ceea ce m-a ţinut captiv ideii a fost totuşi uşurinţa cu care cei doi se pot regăsi zilnic în drumul omului de oraş: reclame stradale, garduri, contoare, ferestre, parcări, cutii, tomberoane, blocuri etc. În fiecare din aceste forme de obicei dreptunghiulare poţi regăsi un Up sau Down căruia nu trebuie decât să îi desenezi imaginar (sau pe bune) expresia facială de tip “smiley”.
Up and Down sunt (neoficial) un monolog bipolar. Naivul şi etern-fericitul Up încearcă din răsputeri să-şi domolească prietenul posac şi nervos. Fără succes. Şi nu pentru că n-ar încerca îndeajuns, dar să fim serioşi: nimeni nu scapă de partea sa întunecată. Şi de cele mai multe ori, nimeni nu vrea.
Primele 10 episoade au fost desenate pe hârtie colorată. Fiecare episod avea culoarea lui şi, per total, subiectele şi culorile se completau foarte bine. Totuşi, monocromatica comics-urilor cu Up and Down s-a văzut cel mai bine după ce le-am urcat pe Cartooniac.ro. Culorile au dispărut şi oficial, Up and Down şi-au găsit o casă şi un stil pe care nu aveam să îl schimb prea curând. Proiectul Cartooniac.ro a vrut să strângă mai multe alte mini-proiecte de comics (sau nu) ce aveau în comun pasiunea mea pentru caricatură. Timpul avea să dovedească uşor că trebuie să îl plăteşti ca să te lase să te joci. Şi totuşi, după ce au văzut lumina tiparului, cei doi dreptunghiulari au devenit o parte destul de importantă din viaţa mea agitată. Centrul Ceh a reuşit să se pricopsească cu Up and Down ca şi gazde ale broşurii sale de activităţi culturale. S-au potrivit de minune şi anul respectiv a fost unul plin de culoare şi poante bune.
Dialogurile sunt destul de răutăcioase şi implică o sumedenie de injurii la adresa lui Up, lucru pe care nu îl puteam reda (fără a fi ridicol) în limba maternă. Româna e o limbă frumoasă pentru că majoritatea (sper) din noi… o ştim cel mai bine. Ea nu este frumoasă pentru nimeni, în afară de vorbitorii curenţi. Aşa că am rămas prins în muzicalitatea şi simplitatea limbii englez-americane. Pus în faţa schimbării de limbă, am rămas calm şi am improvizat cât am putut.
Exista totuşi luminiţa şi la capătul tunelului limbii române. Rămâne de văzut. Anyhow.
Nu pot spune negru pe alb că sunt un om al benzilor desenate. Le ador de mic copil, le colecţionez şi le savurez de câte ori am timp. Dar la fel fac şi cu jucăriile de colecţie, cu filmele horror clasice şi cu manga/anime-urile japoneze. Sunt zeci de lucruri care cer atenţie de la mine şi care o primesc de cele mai multe ori. N-aş putea să las niciodată toată agitaţia asta pentru un singur lucru. Probabil că sunt mulţi care (ca şi mine) nu vor să se dedice unei singure pasiuni. Lucru care atrage după sine diluarea unor categorii de artă şi divertisment.
În România, toţi ştiu să facă “orice” şi sunt mai buni decât alţii prin definiţie. Critica dură şi “de cartier” e la ordinea zilei. Nimeni nu stă să prinda o poantă… ci caută greşeli sau asemănări cu ceva pe care îl ştiu. Competivitatea în domeniul comics-urilor de web e… inexistentă. Nu există bune, rele, prost făcute sau cool. Sunt doar nişte chestii pe care le vezi între un mail şi o cafea rece. Prea bine ar putea fi nişte poze funny sau un wallpaper de la NCSoft.
Nu îmi place în ţara asta, de ce să ocolesc subiectul… Şi sincer nu prea mă interesează mare lucru, decât poate dacă îmi aruncă Stumbleupon cu el în faţă. Asa că ţin pumnii webcomics.ro-ului şi îi doresc să iasă din salata internetului direct la oameni în farfurie. Şi nu-i o metaforă degeaba, jur! Nimic nu-i mai mişto decât un prânz cu o bandă desenată în faţă!
Propaganda or bust este ceea ce unii numesc “caption comics” şi se bazează pe fotografii sau desene consacrate (sau nu), cărora li se adaugă un text original şi actual sau în totală neconcordanţă cu vizualul.
Am ales cu uşurinţă ca bază pentru textele mele afişe de propagandă comunistă asiatice (majoritatea chineze) în primul rând pe baza unui factor practic: sunt cu sutele! Numărul doi ar fi pentru că… sunt cele mai ridicole chestii care s-au printat vreodată. Bineînţeles că am ales engleza ca limbă, mai ales pentru că multe replici se regăsesc în filme, actualitate şi slang consacrat. Sincer sa fiu, desi a avut priza la publicul indigen, sunt recomandate celor ce nu s-au saturat inca sa faca misto de comunism, in general tarilor civilizate. Nu ştiu încă cum poate suna în română, dar sigur trebuie mai mult decât adaptate… vor trebui refăcute. Momentan situl este în grevă, dar va reveni în forţă (soon) cu noi guest-writers şi săptămâni tematice, merchandise şi concursuri propagandistice.
Pe Sickboy îl veţi putea citi săptămânal pe Webcomics.ro, cu Up ‘n Down. Nu uitaţi să adăugaţi în lista voastră de abonamente RSS şi:
Leave a Reply