Eseu realizat de Lucia pentru atelierul de arhitectură Elementes: Evolution?. Atelierul a cerut participanților să realizeze un eseu prin care se analizează un element de bază al vocabularului arhitectonic (podeaua, peretele, tavanul, fereastra, fațada, balconul etc.) în arhitectură, arte plastice sau media.

Filmul “Tangled”, al studiourilor Disney Animation, lansat in 2010, reinterpreteaza basmului german “Rapunzel”, de fratii Grimm. O vrajitoare rapeste o copila al carei par lung si auriu are puterea de a vindeca si de a reda tineretea celui care il foloseste. Aceasta are grija de fetita intr-un turn ascuns, lasandu-i parul să creasca incontinuu, pentru ca taierea lui il face sa isi piarda puterea.

12

Atat basmul cat si filmul contin motivul ferestrei ca acces. In basm, Rapunzel este captiva intr-o camera din varful unui turn, cu o ferestra ca singura deschidere spre exterior. In cazul fimului, turnul devine mai complex architectural, din dorinta animatorilor de a face din el un loc placut. Acesta are mai multe incaperi si mai multe goluri. In schimb, una dintre ferestrele turnului este pusa in evidenta si joaca un rol important de-a lungul povestii.

Fereastra principala face parte din limbajul de baza folosit si in basmul original, careia i se ofera noi valente pentru reinterpretare. Ea joaca toate rolurile unei ferestre obisnuite, dar nu numai. In randurile urmatoare, as dori sa discut functiile ferestrei, cele descrise de colectivul de cercetare al lui Rem Koolhaas in volumul “Window” din lucrarea “Elements of Architecture” si cele adaugate.

Lucrarea coordonata de Koolhaas vorbeste despre patru functiuni de baza ale ferestrei: ventilare, iluminare, filtrare si incadrare.

Ventilarea si iluminarea sunt indeplinite in mod evident si de fereastra din film, aceste doua functii stand la baza ideii de fereastra in utilizarea ei obisnuita.
Filtrarea este asigurata doar de obloanele grele din lemn ce inchid golul la nevoie. Ele functioneaza si in sens propriu, cat si figurat. Rapunzel, ajunsa la varsta simbolica de 18 ani, ii cere vrajitoarei, Gothel, sa paraseasca turnul pentru prima data. Auzind-o, Gothel se indreapta spre fereastra si inchide obloanele, lingusitoare, “filtrand” tentatia lumii de afara.

34

Functia de incadrare a ferestrei este iarasi evidenta, aceasta creand un tablou al peisajului vazut din turn, imagine care reprezinta tot ce stie Rapunzel despre lumea exterioara. Dincolo de acesta, an de an, de ziua ei de nastere, Rapunzel vede lumini ridicandu-se la cer dintr-un loc indepartat. Imaginea lor, incadrata de fereastra, este ceea ce o inspira si o cheama pe Rapunzel, si o determina intr-un final sa paraseasca turnul.

56

Pe langa cele patru functiuni de baza, aceasta fereastra prezinta importanta si in alte moduri.

Ca si in basm, ea este unicul acces in turn. Gothel urca zilnic cu ajutorul lui Rapunzel, ce o trage infasurandu-si parul in jurul unui carlig de deasupra ferestrei. In timp ce in povestea originala Rapunzel este dusa in turn la 12 ani, in film ea traieste aici toata viata. Initial, exista o usa, care patrundea in piciorul turnului unde se gaseste o scara. Aceasta scara ajunge la un chepeng ascuns de una din placile pardoselii. Usa secreta este zidita de Gothel candva in timp, abia atunci fereastra devenind accesul unic. Astfel ea isi pierde putin din sensul ei de fereastra in conceptia obisnuita, si se apropie mai mult de sensul primitiv al golului unic in peretele locuintei, care joaca rol de usa si fereastra simultan, intr-o forma necristalizata inca.

814

Conflictul conceptual dintre fereasta (gol) si perete, despre care se vorbeste in lucrarea “Window” are si el aici o functie simbolica. Cu toate ca este o cale de intrare aproape inaccesibila, pentru securitatea turnului, fereastra reprezinta in acelasi timp punctul ei slab. Prin ea patrunde hotul Flynn Rider, intrusul improbabil ce o va ajuta pe Rapunzel sa ajunga sa vada luminile la care visa din copilarie.

Fereastra este si pragul simbolic pe care Rapunzel trebuie sa-l treaca in drumul ei spre maturitate.Este limita intre universul ei si lumea exterioara, imensa si necunoscuta. Fereastra nu o opreste efectiv cu nimic. Rapunzel ar putea pleca oricand, insa teama intiparita in mintea ei de catre Gothel o impiedica. La plecarea din turn, privind in jos spre pamantul acoperit cu iarba, ea ezita sa treaca acest prag simbolic, insa in final curiozitatea o invinge si se decide sa plece.

910

Fereastra este locul in care apare Rapunzel (matura) pentru prima oara in film, incadrand-o in si subliniind starea ei initiala, inchisa si nestiutoare. Fereastra este prezentata ca un loc cu o identitate proprie, loc de stat si loc de joaca. Scena o prezinta pe Rapunzel si cameleonul ei, Pascal, jucandu-se “de-a v-ati ascuns”, la sfarsit fata asezandu-se cu dezinvoltura pe pervazul ferestrei, indicand ca ar fi o actiune curenta.

1112

Fereastra este locul din care Rapunzel priveste afara, si ceea ce reprezinta cel mai bine perioada ei de captivitate, lucru subliniat in film in mai multe randuri, cel mai semnificativ fiind prin scena lampioanelor, cand fata spune “I’ve been looking out a window for eighteen years.”(“Am privit pe fereastra timp de optsprezece ani.”). Atat basmul original, cat si filmul –mai ales, pun un accent deosebit pe fereastra, aratand cum un element de baza al arhitecturii si deci al mediului nostru construit poate inspira si trezi semnificatii profunde pentru vietile noastre, ale celor care-l populam.

Imagini:

Tangled movie 2010. ©Walt Disney Animation Studios