Circulă prin dialogurile purtate în jurul culturii căreia ne-am dedicat termeni ca ”americanii”, ”europenii”, ”japonezii” pentru a descrie benzile publicate în diferite areale geografice. Care-s niște descriptori destul de vagi și de care ar fi bine să ne debarasăm pentru că realitatea este mult mai granulară, există tensiuni în cadrul fiecărei regiuni și interferențe între ele. Acum vreau să contribui puțin la dialogul acesta cu ceea ce sunt familiar, poate mai nuanțăm treaba discutând mai exact despre editurile prezente, tipurile de benzi în care se specializează și modele de distribuție. Mi-ar plăcea dacă s-ar găsi persoane care să facă ceva similar cu alte culturi, sau chiar să mă corecteze ori completeze, pe propriile spații internautice.

La momentul de față aproape toate companiile independente de benzi desenate de gen nu au cum să evite comparația cu Dark Horse, dar dintre toate, Boom! Studios și următoarele două(Dynamite și IDW) cred că se dedau cel mai bine unor astfel de paralele. Iar Boom! e cea mai ciudată din tot cârdul. Și cel mai greu de descris.

Fondatorii ei Ross Richie și Andrew Cosby au ceva experiență în a băga edituri în pământ lucrând la Malibu Comics și Atomeka Press înainte să ajungă la un rezultat care să nu fie dezastruos. Ar fi o chestie tehnic corectă, dar nu foarte relevantă, pentru că nu știu cât de multe benzi curente citeam până atunci, să zic că prima dată când am auzit de ei a fost probabil pe la sfârșitul lui 2009 când listele de sfârșit de an anunțau Irredeemable de Mark Waid și Peter Krause drept una dintre cele mai mișto titluri ale anului și o campanie de presă făcea loc unei publicații soră, Incorruptible, care s-a dovedit a nu fi atât de bună. Cum îmi plăcea de Mark Waid, care la acea vreme era și editorul-șef, până și-a dat demisia, și cum mi-a plăcut Irredeeamable destul de mult, mi s-a stârnit curiozitate față de ceea ce are de oferit compania.

Iar ceea ce avea de oferit pare-se că erau multe povești cu zombii și chiar mai multe cu Cthulhu care nu mi s-au părut deosebit de interesante, traducerea unor volume franțuzești ca Seven Psychopats(cred că au adăugat cel puțin și Seven Warriors din seria aia), niște thrillere police/spionaj/militare, o antologie despre muzica punk, câteva glorioase benzi pentru copii, probabil singura creație a lui Robert E. Howard care n-a fost luată de Dark Horse sau Dynamite, ceva cu Dracula, o serie destul de lungă după The Amory Wars de la Coheed and Cambria, continuarea lui Farscape în bandă desenată, câteva miniserii după Warhammer, un roman grafic alternativ și încă niște lucruri pe care nu mai stau să le enumăr aici.

Înțelegeți de ce spun că e ciudată editura? Adică asemeni lui Dark Horse încearcă să atragă public de pe urma unor proprietăți licențiate și creatori oferindu-le proprietate și contrul asupra benzilor create. Dar nu are absolut nicio direcție. Sunt toate genurile posibile și toate abordările imaginabile. Pute a manerva aia cu rahatul și peretele. Singura legătură între diferitele francize licențiate e că fie erau destul de ieftine, fie cam astea au mai rămas după ce IDW, Dark Horse și Dynamite(cu toate că Dynamite a apărut în același an. Cred că legăturile cu Devil’s Due Press au ajutat, sau ceva. No ideea) și-au umplut buzunarele cu drepturi de adaptere.

Și chiar dacă multe dintre lucrurile enunțate mai sus îmi plac în teorie, rezultatele la care au ajuns nu-s deosbit de satisfăcătoare. Cum dracu să nu reușești să faci distractivă o bandă desenată după Warhammer 40K? Iei Space Marines. Iei Orki. Îi pui să se măcelărească timp de 24 de pagini nihiliste, macabre, morbide și incredibil de violente. Poate arunci și un Chaos pe acolo pentru savoare. Profit!

Dar în ultima vreme chiar îmi plac. Au suferit ceva lovituri când Waid a terminat cele două benzi și s-a mutat pe alte pășuni, unele internautice, altele minunate. Însă de atunci par să-și fi concentrat mai inteligent eforturile. Au lansat vreo alte cinci benzi cu pseudo-supereroi, dintre care două sunt destul de faine în felul lor destul de convențional, anume The Hypernaturals și Higher Earth. Îmi imaginez că sunt și oameni cărora le-ar plăcea Supurbia că-i Desperate Housewives cu supereroi. Apoi, odată cu filmul au început să aibă ceva succes cu benzile după Planet of the Apes, care în mod surprinzător sunt bune. Acum au un serial plasat la destul de mulți ani după acțiunea filmelor originale, destul de mult încât să nu aibă aproape nicio treabă cu universul cinematografic, și o serie de miniserii(ala Dark Horse) care se petrec la câteva decenii înaintea filmelor.

Iar în final au benzile pentru copii. Și aici teoretic ar fi trebuit să fi suferit niște daune când Disney a cumpărat Marvel și a plecat cu tot cu Ducktales, Darkwing Duck și The Muppets(Roger Langridge e fantastic). În schimb, au pus cumva mâna pe Adventure Time, la care s-au apucat să repete faza de la Planet of the Apes: un serial continuu plus miniserii pentru diversitate și pentru a menține interesul în titlu. Iar Adventure Time este mult mai bună decât are dreptul să fie. Într-un fel e tot ceea ce serialul nu e. Dacă Marceline and the Scream Queens cam aduce a fan-fic, Adventure Time scapă de sentimentul ăsta ocupându-se de orice numai nu de relațiile dintre personaje, de evoluția lor, de caracterizări. Se preocupă mai mult cu producerea de secvențe interesante, cu realizarea de comentarii metatextuale, poante, uneori și mai adulte. Asta și câteva meditații despre natura existenței și a liberului arbitru m-au făcut să o compar pe Facebook cu Rosencrantz şi Guildenstern sunt morți. Ceea ce zic că-i o comparație justă. Oh, și Snarked. Snarked a fost un exemplu fantastic de artă secvențială pentru toate vârstele. Am zis cât de tare e Langride?

Pe frontul digital nu-mi pare să facă ceva spectaculos. Aveau o relație destul de ok cu Graphicly, dar s-a cam terminat când și-a schimbat portalul direcția. Au ceva colecții digitale pe Comixology. Și probabil că o parte semnificativă din profit vine de acolo din moment ce vânzările la Irredeemable l-au făcut pe Waid să-și încerce norocul cu Insufferable.

Concluzionând, Boom! încă îmi pare a fi o companie destul de eterogenă, dar își sapă un loc în industrie și în piață, au început să ofere titluri dacă nu valoroase, măcar unele care merită atenție, interesul cititorilor și cel mai important, par să-și concretizeze câteva direcții principale și strategii de piață. Unele merg, altele nu prea, dar fac lucruri drăguțe.