Bancul cu iepurasul-tehnica mixta –aquaforte 2006 Quimper Franta

Continuăm și finalizăm astăzi interviul cu Tudor Șerban.

Alin:

Erai și înainte de a face lucrarea interesat de aspectul social al benzii desenate, de interacțiunea ei cu restul culturii, ori a fost pur și simplu singura temă legată de ele? De asemenea, care ar fi câteva dintre concluziile la care ai ajuns referitoare la importanța benzii desenate, a modului cum poate interacționa cu societate și cu restul artelor. 

Tudor:

Nu pot spune ca a face o cercetare intr­‐un domeniu, nu va duce la o  analiza sociologica sau la un fenomen social in sine. Tematica mea de inceput in  proiectul de doctorat a fost axata in principal pe benzile desenate ca si a noua  arta. Coordonatorul meu s­‐a gandit ca cel mai iscusit titlu ar fi : „Importanta  benzilor desenate ca domeniu al artelor vizuale” insa pe parcurs s-a schimbat  problematica. Am ajuns la concluzia impreuna cu comisia de coordonare a  proiectului meu, asta era la sfarsitul anului I de studii doctorale, ca ar fi mai bine  sa merg pe o analiza mai aprofundata si mai clar social si estetica sau mai pe  scurt social­‐estetica. Bine inteles ca proiectul definitiv a fost acceptat sub forma  aceasta. Axandu­‐se in principal pe interactiunile benzilor desenate, pe parcursul  istoriei, cu diferite medii sociale. As spune medii sociale pentru ca banda  desenata in sine e un fenomen social din moment ce a luat nastere o data cu  jurnalismul si s-­a dezvoltat alaturea-­i.

Concept art pentru personajele din Eclips. Aprox A4-tehnica mixta 1999

Am fost dintotdeauna, cred, atras, de  acest dialog al imagisticului narativ  cu publicul. Aspectul social al BD-ului se rezuma la simplul fapt ca a ajuns sa fie  citit si de adulti in asa fel incat sa dovedeasca in ultimii ani ca este o forma de  expresie sau chiar un stil de viata. Drept exemplu generatiile emo sau X, care au  aparut in ultimii ani, curentul anti-manga sau benzile desenate alternative-  underground, poate chiar subsidiarul artei psihedelice si reintoarcerea la  absurdul subconstientului, pot fi rezultate ale interactiunilor sociale. Eu in sine,  sunt o persoana destul de atrasa de analitic. Lurarile mele tinzand spre o  aglomeratie de analiza si mister. Cred ca tema sociala si cea estetica sunt cele mai  iscusite pentru o analiza aprofundata asupra benzilor desenate. La fel, cred ca n- ar putea exista o critica artistica fara una sociala, deoarece, mediul sau publicul  de propagare al acestei arte este in dialog direct cu cititorul. Acesta din urma  primind mesajul aproape complet de cele mai multe ori. De aici rezulta ca desi  benzile desenate sunt sau nu acceptate, de publicul artistic contemporan,   acestea, sunt din ce in ce mai greu de patruns in analiza si critica. In arta de  exemplu obiectul criticat poate avea nenumarate sensuri si idei la radacina.  Posibil creatorul sau sa fi imaginat cu totul altceva sau sa fi avut alta idee  primordiala. Privitorul vede un singur lucru. Acest lucru este o combinatie intre  subiectivismul personal si explicatia criticului. In banda desenata lucrurile stau  un pic altfel. Chiar daca s-a ajuns la sintetizarea stilului sau omiterea mesajului  prin valente pur artistice ( aici ma refer la BD-ul abstract sau cubist), cititorul  inca are textul in imagine pentru a realiza ceea ce criticul uneori, artistul uneori,  scriitorul uneori, vrea sa sugereze. Proriu-zis benzile desenate sunt un fenomen  social in sine…sunt interactiunea directa intre scriitor, artist si privitor(cititor).

Concept art pentru personajele din Eclips. Aprox A4-tehnica mixta 1999

Nu cred ca este singura tema pe care as fi putut sa o dezvolt si cerceta.  Sunt  o sumedenie de abordari ale cercetarii in domeniul benzilor desenate.  Materialele bibliografice sunt axate in general pe un istoric al benzilor desenate  deoarece privitorul trebuie sa vada acel parcurs interesant al lor de-a lungul  timpului, ele fiind, majoritatea in engleza sau alte limbi straine. La noi in tara din  pacate, in ciuda mediului existent BD-fil, s-a scris foarte putin. Cei care s-au  implicat deosebit si care inca o fac sunt colectionari, graficieni sau creatori de banda desenata, eu unul fiind un impatimit al genului. Este nespus de citit si  cercetat in acest domeniu datorita publicatiilor, romanelor si colectiilor de gen.

Din Eclips-Secrete de familie- A4 colaj computer 2007

In concluzie benzile desenate fiind un fenomen social, interactioneaza  cam cu toate artele, chiar si cu teatrul sau baletul prin aspectul lor imagistic. In  prezent multi dintre publicisti sau mari grupuri de advertising apeleaza la  ilustratori, graficieni, creatori de banda desenata pentru a crea story-bord-ul  dupa care se face filmarea. „Watchmen”  este aproape identic cu romanul grafic  al lui Gibbons, ne mai pomenind de animatia multor altor autori precum Disney.  La fel multe dictionare, romane ale celebrilor J Verne si grupuri mari de presa au  apelat la ilustratorii de secvential. Muzica de asemeni interactioneaza si a  interactionat dea lungul timpului cu BD-ul prin tonuri sacadate, note repetitive  precum si prin stereotipie. Nu in ultimul rand Arta Plastica prin A. Warhoal sau  R. Lichtenstein a dialogat cu publicul prin intermediul benzilor desenate. In SUA  s-a creat un gen ‚cartoon’ prin care se sub-intelege ca ilustratorul comunica cu  privitorul prin intermediul satirei. Acolo nu vom gasi doar nume de arta grafica  ci nume sonore precum: Frank Miller II, Disney, W. McCay, Eisner, Spiegelman si  multi, multi altii. La fel in Japonia nu vom regasi doar idealismul celebrelor  „SailorMoon”, „Ghost in the Shell” sau „ Astro Boy” ci o intreaga cultura sau chiar  stil de viata asemanator eroilor de banda desenata. Niponii au apelat la manga,  pentru a-si cnserva o mare parte din ideogramele pierdute din alfabet. Prin  importanta vizualului, acestea se retransmit din generatie in generatie, iar  personajele lor au devenit iconice chiar pentru publicul nostru.

Din Eclips-Secrete de familie- A4 colaj computer 2007

Valentele esteticului benzilor desenate in societatea de azi au dus la si mai  multa influenta asupra filmului, animatiei sau chiar literaturii. Mi se intampla  anii trecuti sa citesc un roman al lui Stephen King –‚Celularul’. Are tot ce vrei  pentru un roman grafic. Subiectul doar ca nu are cadre. Ce sa zic… cand faci o  critica estetica asupra unei opere, e bine sa tii cont de etapele in care aceasta a  fost realizata. Sa vezi creionarea stilul si siplificarea ideii: de la personaj la  ansamblul scenei in sine. Apoi alb-­negru-ul… as vrea sa vad mai multa ecranizare  a romanelor alb-negru. Sin City sau Spirit sunt prea putin. Exista multe altele  care merita puse la stadiul de ecranizare sau care au facut-o deja si pre putina  lume stie de ele. La fel si colorul, foarte putina lume a auzit de Bilal sau Miyazaki,  oameni care au socializat cu mediile artistic-plastice sau filmul. Pe acestia nu ii  gasim in librariile Adevarul sau Diverta. In schimb gasim carti despre romania la  niste preturi de care nu te poti atinge.

Alin: Dintre artiștii de bandă desenată pe care i-ai studiat care te-au influențat cel mai mult? Ce artiști din afara benzii desenate operează cu stilistici și concepte care crezi că ar fi foarte puternice într-un BD? Dar invers, artiști de bandă desenată pe care ți-ar plăcea să-i vezi exprimându-se în alte medii.

Tudor: Intrebarea ta legata de artistii care mi-ar face placere sa-i vad  exprimandu-se in alte medii artistice e putin absurda deoarece cam toti se  exprima si pictural prin cadrele imagistice ale BD-ului si cinematografic prin  actiunea si punctul de vedere al acestor cadre si muzical sau sonor prin bulele de  dialog, filacterele si ideogramele din sau sub aceste cadre. Da,… insa e o intrebare  buna… Multi dintre artisti nu au apucat sa se exprime in toate mediile sau nu au  ajuns la noi in tara acele exprimari. Internetul este o sursa de ‚orice’ in ziua de  azi, asta depinde mai mult sau mai putin de cautator sau sociolog (fiindca  avem Facebook-ul o retea de socializare). Cred ca internetul are destulele sale  dezavantaje. In primul rand prin gasirea a ‚orice’, a distrus cu ajutorul mass-­mediei cam tot ce insemna obiect tridimensional, transpunandu-l virtual. Acum  banda desenata sau literatura le detii virtual.  Le gasesti virtual, le cumperi  virtual, le citesti virtual, le desenezi virtual si le arunci la un cos, tot virtual. Oare  ce urmeaza?… Insa exista, si e bine ca exista si asa, virtual. Eu personal as vrea sa  am oportunitatea sa particip la o expozitie de sculptura a lui Alan Moore si sa  port o geaca semnata Enki Bilal. E bine sa conservam obiectul deoarece el va  deveni din ce in ce mai scump iar consumatorismul va lua locul cultului  obiectului de cultura sau obiectului artistic. Bine e putin cam pragmatica ideea  de mai sus, insa sper sa nu renuntam si la colectii in favoarea virtualului.

In final cam totul e posbil, important este sa existe buna vointa, intelegere  si rabdare.