American Flagg!  (1983-1986(8))

Câteva cuvinte despre First înainte de a atinge câteva dintre punctele care fac banda ce-o discutăm astăzi să fie importantă. Înființată la 1983 de către Mike Gold și Kevin F. Levin editura a strâns laolaltă creatori veterani și novici ale căror idealuri și aspirații nu erau deosebit de bine sincronizate cu cele ale lui Marvel și DC, oferindu-le posibilitatea de a crea personaje asupra cărora să aibă control complet și permanent. Este o evoluție a benzilor independente din anii 70 și o anticipare a unor edituri precum Dark Horse, atât în materialul publicat, cât și în modelele de distribuție. Au publicat în mare parte benzi inspirate de literatura și arta pulp, SF, fantasy, iar American Flagg! nu este o excepție.


Howard Chaykin, împreună cu literele lui Ken Bruzenak și inițial culorile lui Lynn Varley apoi Leslie Zahler au creat o poveste aproape ciberpunk, încă de pe vremea când ciberpunkul era în plin travaliu (Blade Runner se lansa în același an, iar Neuromancer apare în următorului) despre sex și violență*. Lipsește realitatea virtuală, dar restul elementelor cam sunt acolo. Lipsa utopiei promisă de călătoria în spațiu, ba din contra distopia statului dizolvat de corporații, implanturi, inteligențe artificiale, intruziunea mediatică în viața personală și tehnologia ce invadează intimitatea și chiar umanitatea. Dar, repet, în principiu este despre sex și violență. Și diseminarea informației, din mai multe puncte de vedere.

Privită superficial American Flagg! este povestea unei vedete de televiziune, Ruben Flagg și aventurile sale pe un Pământ post-apocaliptic. Înrolat în armata privata a unei corporații după ce aceasta a capturat destul din el pe film pentru a-l putea înlocui cu o hologramă, Ruben descoperă că Pământul de pe la 2030 și ceva e cam nasol, că toate idealurile democratice au fost corupte și preambalate spre consumul maselor literalmente tâmpite de televizor. Puțin din cauză că e un evreu elitist și naiv crescut pe Marte, dar mai mult fără să vrea, ajunge să înfrunte sistemul, să dețină un post pirat de televiziune și să seducă, ori să se lase sedus, de multe domnișoare pe parcurs. Și să-și arunce piciorul în diferite fălci pentru că nu prea poate să țintească ca omul cu o armă de foc.

Privită mai puțin superficial, tot funcționează bine și la acest nivel, rămânând la fel de distractivă. Însă spre deosebire de alte benzi colege de raft și chiar editură, împlinirea fanteziilor unui cititor puber, sau mai puțin puber, prin prisma unui anti-erou adonisiac nu e neapărat intenția seriei de față. Lipsa eroismului autentic nu este o afectare a autorului, în speranța de a șoca, ci consecința unui sistem moral caracterizat mai mult de griuri și poziționat pe diferite axe. Iar deși se regăsesc multe dintre momentele clasice, participarea lui Ruben este contextuală, implicarea lui fiind chiar imorală sau necesară supraviețuirii sale și nu ca exercitarea propriei agenții pentru a face ”bine”. Același lucru se poate spune și despre antagoniști.

Ceea ce este o evoluție față de benzile precedente ale lui Chaykin și ceva care îi va marca opera de acum încolo. Deși poveștile lui urmează aproape cu strictețe structurile clasice ale poveștilor de acțiune, aventură sau polițiste, personajele îi surprinzător de vii, iar ca atare acțiunile lor ridică probleme care nu pot fi tratate doar drept clișee. În American Flagg! se explorează rasa și identitatea, responsabilitatea istorică, corporatismul, media și manipularea prin intermediul acesteia, relațiile dintre sexe, sexul ca mijloc și sexul ca scop, cultul celebrităților, legitimitatea scoaterii unor activități în afara legii și disparitatea financiară dintre clase. Toate subiecte interesante, multe dintre ele de actualitate și tratate cu seriozitate.

Asta nu neapărat din cauză că Chaykin este un scriitor extraordinar, cu toate că este un scenarist foarte bun, care reușește să imprime naturalețe discuțiilor fără a le îngreuna cu replici lipsite de conținut, dar mai ales, este un povestitor grafic exemplar. Întreaga banda este un exercițiu fie în plantarea informației, fie în inovarea mijloacelor prin care aceasta este primită. De la lumea construită în meticulos detaliu astfel încât niciun obiect să nu fie doar decor sfărâmat de protagoniști, niciun personaj doar un figurant plasat arbitrar, până la folosirea știrilor televizate nu numai pentru a recapitula sau reinterpreta evenimentele numerelor precedete, dar și pentru adâncirea caracterizării personajelor, dezvăluind diverse aspecte ale personalității lor; totul este un baraj neîncetat de noi și noi date, toate pe fundalul uneia dintre cele mai orgiastice povești parcă scoase din cinemaul de spectacol.

Prin talentul său și multă muncă, prin deschiderea spre noi (sau rearori folosite) tehnologii, tehnici și materiale, Howard Victor Chaykin și colaboratorii săi au demonstrat potențialul transformativ al benzii desenate asupra genului, au creat o lucrare suspect de bine sincronizată cu restul culturii nord-americane, care încă are lucruri de spus și influențează autori de bandă desenată.