Partea a doua

Povestea martirizării Sfântului Erasmus. Circa 1460

Între anii 1799-1846 a trăit în Elveția un domn, Rudolphe Töpffer pe numele său, căruia mulți îi atribuie gloria de a fi creat prima  bandă desenată și primul roman grafic, iar Histoire de M. Vieux este considerată încununarea carierei începută prin al treilea deceniu al vieții sale. Săpând în analele artelor, înalte, dar în special joase, știm că putem găsi exemple de opere pe care astăzi să le considerăm benzi desenate, iar acestea să fie mult mai vechi decât ”poveștile în imagini” ale lui Töpffer.

Însă nicio astfel de publicație, sau lucrare de până atunci, nu a fost atât de răspândită și nu s-a infiltrat atât de bine în viața culturală ca Histoire de M. Vieux. A fost publicată în Europa în diferite limbi, chiar preluată și redenumită The Adventures of Mr. Obadiah Oldbuck, de către Brother Jonathan, un ziar din New York. Ceea ce o face, posibil, prima bandă desenată din Statele Unite. Motiv pentru care este considerată uneori drept primul roman grafic și prima bandă desenată.

Sunt câteva aspecte care o diferențiază de benzile desenate așa cum le cunoaștem astăzi, în primul rând absența baloanelor de text, narațiunea fiind purtată prin subtitluri. Totuși, un număr respectabil de benzi își tratează textul în același mod, printre care putem număra Prince Valiant, Flash Gordon și Chandler: Red Tide. Chiar și A Contract With God se ferește în primele pagini de a oferi dialog între personaje în acest fel.  De fapt, aproape toate benzile care vor pune bazele romanului grafic, au început prin a separa cuvântul de imagine, prin a-și reduce forma la ceva primordial, la o metodă naratorială arhetipală, de unde să se poată reface și să crească. Este foarte posibil ca Histoir de M. Vieux să se fi scăldat în aceași fântână de inspirație. În același timp, asemenea romanelor grafice, Histoire de M. Vieux a fost publicată ca un singur corp, de 40 de pagini în cazul său.

Povestea pe care o spune este simplistă, dar amuzantă, vorbind despre încercările domnului Vieuxbois de-a câștiga mâna și afecțiunea unei domnișoare supraponderale, despre tentativele sale nereușite de sinucidere când nu i se oferă dreptul și ocazia de a se căsători cu iubirea vieții sale și despre problemele în care intre-timp, în general din cauza ”ghinionului” de nu-și putea curma viața. O puteți găsi integral aici .

Se remarcă faptul că deși firul narațiunii ar fi același fără imagini, acestea oferă o tentă umoristică prin afișarea detaliilor de care ne lipsește textul. Astfel, deși nu direct, se folosește un aspect important al benzii desenate și unul chiar subutilizat în multe exerciții anterioare de narațiuni grafice secvențiale, anume suprapunerea cuvântului peste imagine. În același timp, putem observa o mai mare importanță acordată panoului ca element de limbaj grafic, folosindu-se panouri de diferite lungi pentru a sugera cititorului durata acțiunilor portretizate.

Prin publicarea sa ca supliment de ziar în Brother Jonathan, ziar care avea un puternic caracter naționalist, banda lui Töpffer, a deshis drumul pentru nașterea lui Hogan’s Alley, pentru celebrul Yellow Kid și a întregii industrii a benzii desenate americane.